Se pare ca incepe sa imi placa sa scriu ... in ciuda faptului ca sunt un dezastru la asta de cand ma stiu...E frumos...chiar minunat pt ca doar gandul ca "imi doresc sa mai scriu
ceva azi pe blog" ma face sa gasesc zeci de subiecte pe care imi doresc sa le scot din mintea si sufletul meu...ma simt ca un fotograf in cautarea unor noi detalii fascinante (vorbeam cu un prieten bun - fotograf - azi, cat de minunat gasesc faptul ca vede frumusetea unui lucru simplu si obisnuit si imi raspundea ca daca la inceput te chinui sa le gasesti apoi vin ca de la sine....chiar si cand nu ai aparatul de fotografiat la tine). Asa ca azi am fost cuprinsa de un amalgam de ganduri si idei care se cer scrise .
Totusi, ce mi-a ramas cel mai bine intiparit in minte vis a vis de experientele din ultimele 2 zile (ieri si azi) e acel sentiment minunat pe care il ai atunci cand esti in preajma persoanei iubite. Cred ca nu cunosc un sentiment mai deosebit decat acela de a fi in bratele persoanei care iti aduce cea mai mare bucurie in viata...aceea de a fi iubit. It's something abouth human kind... atunci cand suntem iubiti, impartasim iubirea si iti intra in viata .... parca schimba totul...intr-un mod care probabil ca nu ti l-ai fi imaginat vreodata.
Toata ura, razvrateala si supararea pe care o aveai pentru cei din trecut care nu faceau decat sa iti fure din inima ta deschisa, parca dispar... E frumos...
Imi amintesc zilele, saptamanile, lunile , anii cand imi varam capul sub perna si plangeam de amaraciune..."Ce cruda e viata" "Ce naiva sunt""Ca idioti sunt barabatii"
"Ce perfida e lumea" "Nu mai vreau sa am incredere in nimeni"....si asta referindu-ma la foarte multe din persoanele cu care am intrat in contact.
Da..recunosc...m-am lovit de foarte multe ...cand treceam peste una si incercam sa ma ridic....mai primeam o lovitura....si tot asa...pana cand am ajuns sa nu mai pun atat de mult la suflet. Am invatat sa merg mai sigur.....am invatat ca daca esti in mediile potrivite , poti gasi oameni minunati...si am gasit ... incepand cu AIESEC-ul si multe alte schimbari petrecute in viata mea... mi-am recapatat increderea. Ajunsesem totusi in faza in care independenta ma caracteriza in tot ceea ce faceam.
Ma simtiam foarte sigura pe mine si pe ceea ce faceam....cred ca asa si-a facut loc si iubirea in inimioara si in viata mea....a venit in acel moment, acela care trebuia.
Si acum sunt recunoscatoare ca am trecut prin toate in acei ani...pt ca acum o pot aprecia cu adevarat.Acum ma pot bucura de ea .
Acum sunt sigura ca toate lucrurile au un sens ....si un scop bine definit, ca sa ajungi acolo unde iti doresti.
E minunat...simt ca am trecut la interdependenta. E cea mai frumosa schimbare care a intervenit. Eram convinsa ca eu o sa raman o independenta toata viata mea, ca nu am sa ma mai incred in nimeni si nimic, ca am sa iau deciziile de una singura tot timpul si ca nu am sa ma mai incred in nimeni decat in mine insumi. Vroiam sa fac totul
singura...imi faceam singura banii, ma duceam singura in oras , la cumparaturi, la un suc, chiar si in club, imi rezolvam toate problemele singura...si era multa siguranta in asta....dar in acelasi timp si multa singuratate...dar nu imi pasa....simtiam ca asa e cel mai bine.
Acum nu mai cred acelasi lucru. Acum se intampla altceva...fara sa vreu...totul trece la un plural (pe care incepusem sa il urasc cand il vedeam la altii)atat de natural si placut.
"A ne uni fortele" .A face totul mai bine, impreuna - atunci cand 1+1 fac mult
mai mult decat 2 , asta inseamna sinergie,complementaritate...(cel putin pt mine)
...si pe cata de siropos pare , pe atat e de real .(de retinut!!! - a trece in faza de
interdependenta nu inseamna a-ti pierde independenta)
Imi doresc sa nu dispara niciodata acest sentiment...imi doresc sa traiasca acest sentiment toti oamenii...si in special cei care m-au "lovit". Va doresc sa aveti parte de multa iubire....chiar daca e cu nabadai :P ... sau e presarata cu ceva suferinta....merita din plin,mai mult ca orice.
ceva azi pe blog" ma face sa gasesc zeci de subiecte pe care imi doresc sa le scot din mintea si sufletul meu...ma simt ca un fotograf in cautarea unor noi detalii fascinante (vorbeam cu un prieten bun - fotograf - azi, cat de minunat gasesc faptul ca vede frumusetea unui lucru simplu si obisnuit si imi raspundea ca daca la inceput te chinui sa le gasesti apoi vin ca de la sine....chiar si cand nu ai aparatul de fotografiat la tine). Asa ca azi am fost cuprinsa de un amalgam de ganduri si idei care se cer scrise .
Totusi, ce mi-a ramas cel mai bine intiparit in minte vis a vis de experientele din ultimele 2 zile (ieri si azi) e acel sentiment minunat pe care il ai atunci cand esti in preajma persoanei iubite. Cred ca nu cunosc un sentiment mai deosebit decat acela de a fi in bratele persoanei care iti aduce cea mai mare bucurie in viata...aceea de a fi iubit. It's something abouth human kind... atunci cand suntem iubiti, impartasim iubirea si iti intra in viata .... parca schimba totul...intr-un mod care probabil ca nu ti l-ai fi imaginat vreodata.
Toata ura, razvrateala si supararea pe care o aveai pentru cei din trecut care nu faceau decat sa iti fure din inima ta deschisa, parca dispar... E frumos...
Imi amintesc zilele, saptamanile, lunile , anii cand imi varam capul sub perna si plangeam de amaraciune..."Ce cruda e viata" "Ce naiva sunt""Ca idioti sunt barabatii"
"Ce perfida e lumea" "Nu mai vreau sa am incredere in nimeni"....si asta referindu-ma la foarte multe din persoanele cu care am intrat in contact.
Da..recunosc...m-am lovit de foarte multe ...cand treceam peste una si incercam sa ma ridic....mai primeam o lovitura....si tot asa...pana cand am ajuns sa nu mai pun atat de mult la suflet. Am invatat sa merg mai sigur.....am invatat ca daca esti in mediile potrivite , poti gasi oameni minunati...si am gasit ... incepand cu AIESEC-ul si multe alte schimbari petrecute in viata mea... mi-am recapatat increderea. Ajunsesem totusi in faza in care independenta ma caracteriza in tot ceea ce faceam.
Ma simtiam foarte sigura pe mine si pe ceea ce faceam....cred ca asa si-a facut loc si iubirea in inimioara si in viata mea....a venit in acel moment, acela care trebuia.
Si acum sunt recunoscatoare ca am trecut prin toate in acei ani...pt ca acum o pot aprecia cu adevarat.Acum ma pot bucura de ea .
Acum sunt sigura ca toate lucrurile au un sens ....si un scop bine definit, ca sa ajungi acolo unde iti doresti.
E minunat...simt ca am trecut la interdependenta. E cea mai frumosa schimbare care a intervenit. Eram convinsa ca eu o sa raman o independenta toata viata mea, ca nu am sa ma mai incred in nimeni si nimic, ca am sa iau deciziile de una singura tot timpul si ca nu am sa ma mai incred in nimeni decat in mine insumi. Vroiam sa fac totul
singura...imi faceam singura banii, ma duceam singura in oras , la cumparaturi, la un suc, chiar si in club, imi rezolvam toate problemele singura...si era multa siguranta in asta....dar in acelasi timp si multa singuratate...dar nu imi pasa....simtiam ca asa e cel mai bine.
Acum nu mai cred acelasi lucru. Acum se intampla altceva...fara sa vreu...totul trece la un plural (pe care incepusem sa il urasc cand il vedeam la altii)atat de natural si placut.
"A ne uni fortele" .A face totul mai bine, impreuna - atunci cand 1+1 fac mult
mai mult decat 2 , asta inseamna sinergie,complementaritate...(cel putin pt mine)
...si pe cata de siropos pare , pe atat e de real .(de retinut!!! - a trece in faza de
interdependenta nu inseamna a-ti pierde independenta)
Imi doresc sa nu dispara niciodata acest sentiment...imi doresc sa traiasca acest sentiment toti oamenii...si in special cei care m-au "lovit". Va doresc sa aveti parte de multa iubire....chiar daca e cu nabadai :P ... sau e presarata cu ceva suferinta....merita din plin,mai mult ca orice.
3 comments:
Esti indragostita Cris scumpa mea si acest sentiment intr-adevar te umple de cea mai frumoasa stare de bine...Dragostea este de natura umana si atunci cand o simtim si amplificam fiecare clipa de fericire pe care ne-o aduce, aratam tot ceea ce este mai frumos intr-un om...
Dragostea arata acum o Cristina radianta, puternica si extrem de frumoasa...
Ma bucur din tot sufletelul meu pentru tine, draga mea prietena, si gandindu-ma la ce ai spus...Da, dragostea vine atunci cand este momentul potrivit...
hmmm...ai descris simplu si foarte frumos ceea ce inseamna la prima vedere iubirea si binefacerile ei.am trait asa ceva si stii bine asta.dar in acelasi timp nu cred ca o sa mai am ocazia sa sa priecesc ceea ce simt uneori ca am nevoie... iubirea cuiva... sa fie o persoana care sa sa te ia in brate si sa simti cum prin fiecare por "transpira" iubire.sa ii fie dor de tine, sa i se lumineze privirea cant te vede.chaesti simple si f importante pentru o persoana atat de imperfecta ca mine.ma bucur ca ai inceput sa "fotografiezi" ganduri, sentimente. keep going... face bine. pup dulce la tine.Delya
Post a Comment